STRATEGIA cercetării ştiinţifice în Universitatea „Tibiscus” din Timişoara
1. Date generale
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara a fost înfiinţată în anul 1991. Ea a fost autorizată să funcţioneze prin Hotărârea de Guvern nr. 535/1999 şi în final a fost acreditată prin Legea 484/2002. Încă din actul constitutiv instituţia şi-a propus ca misiune fundamentală, „formarea profesională la nivel universitar şi postuniversitar, în domeniile economic, informatic, juridic, de artă, socio-uman, educaţie fizică, cercetare ştiinţifică, transfer de ştiinţă în mediul economico-social, producţie şi servicii”.
De aceea Universitatea „Tibiscus” din Timişoara îşi orientează realizarea misiunii sale ca for de învăţământ, ştiinţă şi cultură prin crearea şi promovarea valorilor culturale şi ale civilizaţiei umane, prin participarea cercetării ştiinţifice proprii la dezvoltarea ştiinţei româneşti şi universale.
Cadrele didactice ale universităţii participă activ la viaţa ştiinţifică şi culturală la nivel regional şi naţional. De asemenea prin intermediul unor proiecte în parteneriat colectivele de cercetare sunt implicate în schimburi academice şi cooperări inter-universitare la nivel European şi mondial.
Documentul de faţă este destinat impulsionării activităţii de cercetare în cadrul universităţii şi creşterii performanţelor pe plan ştiinţific ale cadrelor didactice proprii şi asociate.
2. Obiectivele strategice
Obiectivul principal al acestei strategii este dezvoltarea activităţii de cercetare ştiinţifică din facultăţile componente ale Universităţii „Tibiscus” şi crearea condiţiilor pentru dezvoltarea unor centre de cercetare proprii în care să se realizeze performanţa ştiinţifică.
De asemenea, se doreşte realizarea unei mai bune îmbinări a cercetării ştiinţifice cu activitatea didactică în scopul educării absolvenţilor de licenţă şi mai ales de master, nu doar ca specialişti în domeniile lor, ci şi ca potenţiali cercetători cu aptitudini reale pentru integrarea în comunitatea ştiinţifică naţională şi europeană.
Nu în ultimul rând, considerăm că implicarea directă a cadrelor didactice proprii şi studenţilor în activitatea de cercetare conduce implicit la modernizarea şi diversificarea cursurilor predate şi a programelor din oferta educaţională a universităţii.
3. Resursele umane
În componenţa Universităţii „Tibiscus” din Timişoara sunt la ora actuală opt facultăţi cu următoarele specializări:
Facultatea de Calculatoare şi Informatică Aplicată – Specializările Informatică şi Informatică aplicată;
Facultatea de Design – Specializarea Design;
Facultatea de Drept şi Administraţie Publică – Specializările Drept şi Administraţie publică;
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport – Specializările Educaţie fizică şi sportivă şi Sport şi performanţă motrică;
Facultatea de Jurnalistică – Specializările Jurnalism şi Comunicare şi relaţii publice;
Facultatea de Limbi Moderne Aplicate – Specializarea Limbi moderne aplicate;
Facultatea de Muzică „Richard Oschanitzky”– Specializarea Muzică;
Facultatea de Psihologie – Specializarea Psihologie;
Facultatea de Ştiinţe Economice – Specializările Relaţii economice internaţionale, Marketing şi Contabilitate şi informatică de gestiune.
Corpul didactic al universităţii este format din 112 cadre proprii dintre care:
Profesori conducători de doctorat: 3
Doctori: 49
Doctoranzi: 51
Masteranzi: 4
Alături de aceştia la universitatea noastră îşi desfăşoară activitatea un număr de 63 cadre didactice asociate, profesori valoroşi cu mare experienţă didactică şi ştiinţifică provenind de la Universitatea de Vest şi Universitatea „Politehnica” din Timişoara.
Oferta educaţională a Universităţii „Tibiscus” din Timişoara cuprinde la ora actuală următoarele programe de masterat:
Web design pentru e-Society (Design + Informatică);
Drept comunitar şi integrare europeană (Drept);
Ştiinţe penale (Drept);
Management în marketing şi publicitate (Jurnalistică);
Informatică şi mass-media (Jurnalistică);
Jurnalism economic (Jurnalistică);
Publicistate şi turism (Jurnalistică);
Limbi moderne şi comunicare interculturală (LMA);
Interculturalitate românească şi europeană(LMA);
Metode şi instrumente actuale de evaluare în psihologie (Psihologie);
Managementul resurselor umane (Psihologie);
Pedagogie (Psihologie);
Psihopedagogie specială (Psihologie);
Strategia afacerilor in mediul european (Şt. Economice);
Controlul calitatii în economie – ISO9000 (Şt. Economice);
Finantele si contabilitatea unitatilor administrativ teritoriale (Şt. Economice);
Auditul, evaluarea si reorganizarea intreprinderii (Şt. Economice).
În perioada următoare pe măsură ce în învăţământul românesc şi în întreaga societate reforma Bolognia va fi complet asimilată, ne propunem o diversificare a gamei de opţiuni pentru studenţii noştri la atât la programele de licenţă cât mai ales la cele de master. Acest lucru va conduce la creşterea implicării studenţilor în cercetarea ştiinţifică alături de profesorii lor.
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara are la cele nouă facultăţi ale sale un număr de 2892 studenţi dintre care 328 sunt masteranzi. Estimările arată că aproximativ 20% dintre aceştia (în principal studenţi ai anilor terminali) efectuează activităţi de cercetare legate în principal de lucrările de licenţă şi dizertaţie. Un număr încă mic de studenţi din anii 1-3 participă la activitatea unor cercuri ştiinţifice şi de creaţie.
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara organizează anual simpozioane şi conferinţe ştiinţifice pe fiecare din domeniile de referinţă ale facultăţilor componente şi participă prin intermediul cadrelor proprii la congrese ştiinţifice naţionale şi internaţionale.
Fiecare dintre facultăţile universităţii are între priorităţile sale constituirea unor colective de cercetare care să îşi definească teme precise la rezolvarea cărora să fie conjugate activitatea şi eforturile mai multor profesori şi studenţi. De exemplu, la Facultatea de Limbi moderne aplicate funcţionează un Centru de cercetare având contribuţii în domeniul geografiei lingvistice apreciate internaţional.
În cadrul universităţii există un număr de opt programe de cooperare ştiinţifică şi didactică internaţională, dar acestea reprezintă în primul rând materializarea unor legături proprii ale unor cadre didactice şi nu aduc un aport financiar net la fondurile de cercetare. Este de dorit ca aceste legături să fie transformate în viitor in relaţii instituţionale care să beneficieze de suport material din partea Uniunii Europene, Băncii Mondiale sau altor finanţatori.
4. Baza materială
Universitatea „Tibiscus” din Timişoara îşi desfăşoară activitatea didactică şi ştiinţifică în două clădiri cuprinzând 21 săli de curs, 41 săli de seminar, 21 laboratoare precum şi alte dependinţe cu rol administrativ.
De asemenea universitatea deţine o bibliotecă cu peste 60.000 de volume şi colecţii de reviste de specialitate. Fiecare catedră gestionează o bibliotecă de specialitate proprie care este destinată exclusiv uzului cadrelor didactice şi studenţilor proprii.
Fiecare facultate are o revistă ştiinţifică proprie unde cadrele didactice membre ale colectivului şi cadrele asociate îşi publică rezultatele cercetărilor. La Facultăţile de Informatică, Jurnalistică, Psihologie şi Ştiinţe Economice există de asemenea reviste ştiinţifice studenţesti.
Ziarul „Tibiscus” al universităţii având apariţie lunară a ajuns anul acesta la 50 de numere. El reprezintă o voce importantă în presa studenţească din Timişoara şi un „laborator” al talentelor jurnalistice tibiscane.
Începând cu această toamnă universitatea noastră va dispune de un post de radio FM propriu (Radio Campus) cu emise pe frecvenţa de 100 MHz unde studenţii de la facultăţile de Jurnalistică şi de la alte facultăţi vor putea să experimenteze pe viu activitatea de creaţie radiofonică.
Universitatea are un parteneriat permanent cu Editura Augusta (recunoscută de CNCSIS) care editează anual un mare număr de manuale şi tratate având atât componente cu utilitate strict didactică cât şi rezultate directe ale cercetării ştiinţifice a profesorilor din Tibiscus.
În cadrul universităţii funcţionează o reţea de aproximativ 130 de calculatoare, toate conectate la Internet precum şi o serie de echipamente moderne (video si retro-proiectoare, scanere etc.) ce oferă facilităţi destinate atât procesului didactic cât şi cercetării.
5. Oportunităţi şi riscuri
Universitatea „Tibiscus” este o instituţie tânără care, prin urmare, are avantajele şi dezavantajele ce provin din această realitate concretă.
Principalele probleme sunt:
La diverse nivele funcţionale există un deficit de experienţă organizaţională compensat deseori prin eforturile suplimentare ale unora dintre membrii staff-ului didactic şi administrativ. Această lipsă de experienţă îşi spune, de exemplu, cuvântul în redactarea propunerilor de proiecte pentru competiţiile de granturi;
Cadrele proprii au sarcini didactice destul de mari ceea ce reprezintă o piedică pentru alocarea de timp şi efort în plus pentru conceperea şi implementarea unor proiecte ştiinţifice de valoare.
Există încă puţine colective de cercetare care să cumuleze efortul comun al mai multor cadre didactice pe o singură temă de cercetare;
Există puţini conducători de doctorat;
Numărul studenţilor este relativ mic şi prin urmare sprijinul pe care aceştia îl pot da cercetării este redus. Totuşi în anumite catedre există cercuri studenţeşti cu o bună activitate.
În schimb, tinereţea universităţii aduce cu ea şi o serie de avantaje între care cele mai importante sunt:
Structura instituţiei este mobilă şi prin urmare aptă să se adapteze mai repede schimbărilor actuale din învăţământul şi societatea românească;
Corpul didactic provenind în principal din alte universităţi (Universitatea de Vest, Universitatea „Politehnica” etc.) reprezintă o potenţială combinaţie avantajoasă între experţi din domenii diferite. Prin urmare, abordarea unor tematici de graniţă la confluenţa mai multor domenii ale cunoaşterii ştiinţifice este o posibilă reţetă de succes;
La nivelul Universităţii există Consiliul Ştiinţific, structură subordonată senatului care organizează activitatea de cercetare la nivelul universităţii, eforturile financiare şi organizatorice fiind orientate în principal spre activitatea didactică cea care deocamdată este singura aducătoare de resurse financiare pentru instituţie;
Un număr important dintre studenţii universităţii sunt adulţi având o experienţă profesională şi umană dobândită anterior în activitatea proprie. Deşi, de multe ori, aceşti studenţi sunt greu de cointeresat fiind sub presiunea timpului, colaborarea lor la contracte de cercetare, proiectare, implementare poate reprezenta un ajutor foarte valoros. Implicarea acestor studenţi maturi în viaţa economică reală poate, de asemenea, să conducă la atragerea spre universitate a unor contracte de cercetare, proiectare, implementare care să ofere suport material, dar şi teme interesante pentru cercetare.
6. Măsuri practice pentru dezvoltarea cercetării
Eficientizarea activităţii de cercetare în cadrul universităţii trebuie considerată ca fiind pe de o parte un motor al dezvoltării facultăţilor componente, dar şi o posibilitate pentru cadrele didactice de a obţine promovarea profesională, notorietate şi avantaje materiale. Prin urmare este foarte important să se creeze posibilitatea concertării eforturilor individuale în vederea obţinerii unor rezultate. Cele mai importante măsuri practice în acest sens sunt:
Întărirea colectivelor de cercetare ştiinţifică de la nivelul catedrelor şi formarea altora noi. Aceste colective au rolul de a concentra efortul mai multor cadre didactice şi studenţi în rezolvarea unei teme de cercetare bine definită. Alături de aceste colective sunt constituite cercuri studenţeşti care au rolul de a creşte gradul de implicare al acestora în activitatea de cercetare;
Dezvoltarea spaţiilor destinate cercetării (Laboratoare de cercetare) cu următoarele dotări minime:
- Biblioteca de specialitate a catedrei,
- Unul sau mai multe calculatore conectate la Internet,
- Dosarul de activităţi al colectivului de cercetare (articole, proiecte, manuale proprii etc.),
- Dosarul de activităţi al cercului ştiinţific studenţesc asociat.
Impulsionarea cooperării ştiinţifice interdisciplinare între catedrele şi facultăţile universităţii;
Participarea cu proiecte proprii sau ca partener în alte proiecte la cît mai multe dintre competiţiile de granturi internaţionale;
Participarea la competiţiile anuale ale CNCSIS precum şi la alte competiţii naţionale;
Constituirea unei Comisii ştiinţifice a Universităţii „Tibiscus”, organism cu rol consultativ pe lângă Cancelar, unde să fie discutate problemele curente şi de perspectivă ale cercetării ştiinţifice în cadrul universităţii;
Impulsionarea cooperării ştiinţifice cu alte universităţi prin:
- Elaborarea şi transmiterea către partenerii externi a unor propuneri de proiecte finanţate EU,
- Intrarea în parteneriate pentru proiectele propuse de alte universităţi sau instituţii având activităţi de cercetare,
- Utilizarea simpozioanelor şi congreselor internaţionale pentru legarea de noi relaţii interne şi internaţionale utile colaborării ştiinţifice;
Executarea unor lucrări de cercetare proiectare şi implementare pentru firme economice, instituţii etc. Informaţii utile pentru găsirea unor asemenea contracte se pot obţine prin păstrarea legăturii cu foştii absolvenţi;
Partajarea beneficiilor materiale rezultate între instituţie şi executanţii contractelor;
Stimularea iniţiativelor personale în domeniul cercetării. Acordarea de puncte bonus la dosarul de promovare pentru acţiunile benefice în domeniu;
Continuarea competiţiei interne de proiecte TIBISCUS pentru cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică cu secţiunile:
- Cercetare fundamentală,
- Cercetare aplicativă,
- Organizarea de evenimente artistice si sportive;
Creşterea gradului de informare a membrilor staff-lui didactic şi circulaţia optimă a informaţiilor despre competiţiile de proiecte şi despre ofertele de colaborare.
7. Finanţarea activităţilor de cercetare
Susţinerea financiară a activităţilor de cercetare trebuie să fie mixtă. Pe de o parte trebuie mobilizate resursele interne ale universităţii, iar pe de altă parte este necesară obţinerea unor alocaţii naţionale şi internaţionale prin participarea la contracte şi granturi.
Alocaţiile interne constau în suportul acordat de universitate prin:
Utilizarea bazei tehnico-materiale;
Utilizarea personalului administrativ pentru suportul cercetării;
Folosirea unor materiale consumabile;
Cheltuirea unor sume de bani provenite din resursele proprii (taxele pentru recuperarea laboratoarelor şi seminariilor, cotă din taxele pentru restanţe etc.);
Rezultatele financiare ale prestărilor de servicii de cercetare proiectare implementare pentru agenţii economici, instituţii, ONG-uri etc.
Obţinerea fondurilor din afara universităţii este condiţionată de participarea cu succes la competiţiile de granturi interne şi externe. Pentru a îmbunătăţii şansele de reuşită ale proiectelor propuse de cadrele didactice proprii sunt necesare următoarele măsuri:
Creşterea gradului de cooperare interdisciplinară între membrii facultăţilor componente;
Instruirea promotorilor de proiecte prin cursuri şi prin prezentarea unor exemple de proiecte reuşite;
Participarea ca parteneri la proiectele elaborate de alte instituţii la competiţiile interne şi internaţionale;
Utilizarea prezenţei la conferinţe, simpozioane şi congrese pentru intrarea în relaţii de colaborare ştiinţifică;
Includerea în parteneriatele pentru proiecte a unor instituţii de mare prestigiu (Academia Română, Institutul Cultural Român etc.) şi a reprezentanţilor administraţiei publice locale şi judeţene;
Includerea în cadrul parteneriatelor a unor firme de consultanţă specializate care să se ocupe de îmbunătăţirea formei de prezentare a proiectelor şi să compenseze lipsa de know-how a cadrelor didactice promotoare de proiecte;
Stabilirea unor grupuri de parteneri de lung parcurs împreună cu care să fie elaborate proiecte ample cu etape multiple şi având surse de finanţare diversificate;
Abordarea profesorilor români şi străini care vizitează universitatea cu propuneri concrete de colaborare;
Acordarea de onoruri universitare pentru cadre de conducere din universităţi partenere care sprijină cooperarea ştiinţifică dintre Tibiscus şi universitatea proprie.
8. Principalele direcţii de cercetare
Activitatea de cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică din cadrul comunităţii academice tibiscane este în mod natural structurată pe direcţiile şi specializările corespunzătoare facultăţilor componente ale universităţii.
Facultatea de Calculatoare şi Informatică Aplicată
- Baze de date multimedia,
- Informatică industrială,
Facultatea de Design
- Design industrial,
- Web design,
Facultatea de Drept şi Administraţie Publică
- Drept comunitar şi integrare europeană,
- Ştiinţe penale,
- Dreptul românesc în interpretări străine,
- Filozofia culturii şi imagologie,
Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport
- Designul echipamentelor sportive
Facultatea de Jurnalistică
- Publicitate şi relaţii publice,
- Istoria presei româneşti,
- Activism feminin,
- Mass-media şi societatea,
Facultatea de Limbi Moderne Aplicate
- Geografia lingvistică,
- Interculturalitatea în Banat,
- Onomastică,
- Terminologie,
Facultatea de Psihologie
- Managementul eficient al resurselor umane,
- Metode de cercetare în psihologie,
Facultatea de Ştiinţe Economice
- Analiza financiar contabilă a întreprinderii
- Informatica economică,
- Gestiunea administraţiei publice locale,
- Management şi marketing bancar,
- Economia agrară şi marketingul ind. agroalimentare.
Aşa cum se poate observa, multe dintre temele de mai sus nu sunt subiecte legate strict de activitatea didactică ci reprezintă subiecte interdisciplinare la care sunt angajate cadre didactice din cadrul a doua sau mai multe facultăţi.
9. Concluzii
Activitatea de cercetare în Universitatea ”Tibiscus” din Timişoara nu este în momentul de faţă la nivelul posibilităţilor reale pe care le are instituţia. Acest fapt este o consecinţă directă a faptului că universitatea este o organizaţie tânără aflată încă în etapa de construcţie şi autodefinire. În plus deocamdată nu sunt rodate o serie de structuri şi mecanisme instituţionale care să faciliteze concentrarea şi eficientizarea eforturilor individuale pentru obţinerea performanţei ştiinţifice.
Cu toate acestea, atât resursele umane cât şi cele materiale reprezintă un potenţial important a cărui valorificare va conduce cu siguranţă la succes atât din punct de vedere al rezultatelor ştiinţifice cât şi al veniturilor realizate. Elementul esenţial în acest sens este crearea condiţiilor pentru a concentra eforturile individuale ale cadrelor didactice pentru proiecte concrete susceptibile să atragă finanţări interne şi internaţionale.
De asemenea, este foarte important ca în activitatea de îndrumare a cercetării ştiinţifice a cadrelor didactice şi studenţilor să existe o politică unitară axată pe promovarea ideilor valoroase şi pe sprijinirea cooperării între diferitele facultăţi în propunerea şi soluţionarea temelor de cercetare.
Nu în ultimul rând, este foarte important ca activitatea de cercetare să fie organizată pe principiile managementului modern încurajând iniţiativa individuală şi partajarea beneficiilor între instituţie şi cei prin a căror muncă au rezultat acestea.